duminică, octombrie 03, 2010

miezu' lu' chefu'

Poate multi dintre voi ati vazut seria de anul trecut cu Acordeonisti de nunta.
Este un proiect documentaristic la care lucrez sistematic de aproape 3 ani. A venit momentul ca seria sa capete forma finala, sub forma unui fotoreportaj multimedia, cu foto, video si sunet.

Sunt vremuri interesante pentru a-l realiza si publica pentru ca traditiile romanesti trec printr-un moment de tranzitie (inca!) de la sat la oras (si retur!). Obiceiurile de la sat inca sunt transpuse la oras intr-un mod bizar si de multe ori nepotrivit, impletite cu alte obiceiuri venite din alte tari si de la alte culturi. La fel si muzica si muzicantii trec printr-o "tranzitie de criza". Lautarii si muzica populara sunt inlocuti de DJ, muzica pop-rock-house-dance-latino, chiar iPod-uri. La randul lor nuntasii sunt de multe feluri, dar foarte putini fac ceea ce cred ei ca e bine, pur si simplu incearca sa impace si capra si varza, sa faca un "mega-mix" care sa multumeasca pe toata lumea.
Este o perioada paradoxala, plina de compromisuri, la scurt timp dupa mutarea brusca din perioada comunista de la tara la oras, urmata in ultimii ani si in prezent de incercarea de la retrai viata de la tara in oras sau mai nou de fuga din mediul urban in cel rural.
Oricum ar fi lucrurile merg inainte spre o forma care se va defini singura in viitor. Pana una-alta lautarii inca mai sunt sufletul multor petreceri si, chiar daca au o piata mai mica, incearca sa pastreze obiceiurile pe care le canta si le dirijeaza de ani de zile.



miercuri, iunie 16, 2010

pitestiul urbanizat




Doar un număr restrâns de monumente și câteva clădiri de secol XIX trezesc astăzi bănuiala că ansamblul de arhitectură din zona centrală a Piteștiului s-a ridicat pe locul unuia dintre cele mai vechi centre urbane ale Ţării Româneşti. După Câmpulung şi Curtea de Argeş în 1300 urmate de Slatina şi Brăila în 1368, Piteştii se situează pe locul al treilea în ordinea cronologică a menţionării oraşelor din Ţara Românească - documentul din 20 mai 1388, în care se aminteşte „hotarul Piteştilor” și indică teritoriul administrat de un oraş.
În 1904, Nicolae Iorga nota: „Din toate aceste împrejurări, ce nu se află tocmai aşa nicăire, se alcătui chipul frumosului orăşel, grămădit între muncele. Nici sărăcie şi nici risipă, ci o fericită stare de mijloc, harnică şi econoamă”

În jur de 1960, concepţia de sistematizare, pornită de la ideea existenţei unui „oraş – târg”, considerat de unii specialiști sat până în a doua jumătate a sec. al XIX-lea, a "justificat" un număr restrâns de clădiri selecţionate pentru conservare. Drept urmare, cu excepţia monumentelor istorice declarate prin lege, ansamblul arhitectural al vremii a fost considerat drept o creaţie târzie, fără mare valoare și a fost supus procedurilor de "urbanizare".
Dărâmarea ansamblului central s-a executat între 1959 - 1963, singurul element istoric conservat a rămas Biserica Domnească Sf. Gheorghe.

Părerile despre modernizarea Pitestiului variază de la ”o reușită a urbanismului românesc” până la critici dure la adresa prostului gust și a kitsch-ului din orașul modern.

Seria de imagini a fost creionată pe structurile de bază ale unui oraș: Gara, Primăria, Bisericile, piețele, alte instituții importante. Am mers pe ideea de continuitate, pe evidentierea modificărilor suferite în arhitectura orasului, păstrând ca reper în fotografiile noi elemente din imaginile vechi.
Din păcate, sursa fotografiilor vechi fiind internetul și câteva colecții de cărți poștale, nu am putut afla autorii tuturor fotografiilor de epocă.
Acest proiect nu este o lucrare științifică în sine și nu se vrea redundant. Este pur și simplu un scurt eseu fotografic, o serie de imagini care ilustrează o parte din schimbările pe care le-a suferit orașul Pitești în ultimele zeci de ani; și este un proiect care poate continua...


Pentru vizionarea seriei dati click pe fiecare fotografie de epoca pentru a vedea fotografia din prezent (multumesc Stefan pentru ajutor cu fader-ul). De asemenea puteti vedea acest proiect, sub forma de carte, online pe issuu, click aici.



Gara Pitesti - cca. 1900 | 2010 - click pe imagine


Strada Craiovei, Prefectura, CJA - 1975 | 2010 - click pe imagine


Biserica Sfântul Gheorghe - 1961 | 2010 - click pe imagine


Parcul 1907, Palatul Administrativ/Muzeul Judetean Argeș - cca. 1980 | 2010 - click pe imagine


Strada Griviței, Biserica Maica Domnului, foto Radu Mănăilă - cca. 1960 | 2010 - click imagine


Panorama Piața Muntenia, foto Ștefan Butak - 1961 | 2010 - click pe imagine


Biserica Sfântul Nicolae, Restaurant Argeșul - 1961 | 2010 - click pe imagine


Primăria și Tribunalul - cca. 1930 | 2010 - click pe imagine


Primăria și Piața Primăriei Pitesti - cca. 1950 | 2010 - click pe imagine


Spitalul Brătianu, CDTA - cca. 1930 | 2010 - click pe imagine


Parcul "Trivalea" / Pădurea Trivale - cca.1920 | 2010 - click pe imagine


Gara Pitești, clădirile CFR - cca. 1900 | 2010 - click pe imagine

duminică, aprilie 18, 2010

ASR

Asa cum spuneam in postarea anterioara, Arges Winter Race nu a fost un eveniment singular de Mountain Bike in Pitesti. Weekendul acesta, tot in padurea Trivale a avut loc o noua cursa, "de primavara".


De data aceasta nu am mai facut poze, am filmat. Asadar, un scurt film in HD de la Arges Spring Race:





duminică, februarie 21, 2010

AWR2010



... iata unul din acele momente rare ale anului cand pot sa spun ca se intampla ceva interesant in Pitesti; de data aceasta Arges Winter Race 2010: mountain bike, noroi, apa, zapada, balti, cazaturi, peripetii; toate adunate in Padurea Trivale, sambata 20 februarie 2010.

... m-a bucurat foarte mult faptul ca acest eveniment a avut loc tocmai in Pitesti, un oras care se stie ca este "pedala non grata" si sper ca lucrurile sa se schimbe pe viitor si ca biciclistii vor fi din ce in ce mai multi si mai respectati (de autoritati si nu in ultimul rand de cei cu mai multe roti).

... am inteles ca va mai fi o etapa de maraton anul acesta tot aici, deci ne vedem data viitoare; pana atunci cateva imagini de ieri: